Atunci când utilizați un microfon, modelul polar pe care îl alegeți afectează modul în care acesta captează și înregistrează sunetul. Deși există mai multe tipuri de modele polare disponibile în microfoanele de astăzi, cel mai popular tip este modelul unidirecțional.

Acest tip de model polar este sensibil la direcție și captează sunetul dintr-o regiune din spațiu, adică din fața microfonului, spre deosebire, de exemplu, de microfoanele omnidirecționale, care captează sunetul din jurul microfonului.

În această postare, vom analiza microfoanele unidirecționale, cum funcționează, avantajele și dezavantajele lor în raport cu un model polar omnidirecțional și cum să le folosim.

Deci, dacă nu sunteți sigur dacă să alegeți un microfon cu sensibilitate direcțională pentru următorul concert live sau sesiune de înregistrare, atunci acest articol este pentru dumneavoastră!

Noțiuni de bază despre microfoanele unidirecționale

Microfoanele unidirecționale, denumite și microfoane direcționale, captează sunetul dintr-o singură direcție, adică au un model polar (a se vedea mai jos) conceput pentru a se concentra pe sunetul care vine dintr-o anumită direcție, excluzând sunetele din alte direcții.

Acestea sunt în contrast cu microfoanele omnidirecționale, care captează sunetul din mai multe direcții în același timp. Ca atare, sunt preferate în situațiile în care o singură sursă de sunet este punctul central al sesiunilor audio live sau de înregistrare, fără a capta prea multă ambianță sau zgomot de fond.

Modele polare

Modelele polare ale microfonului - denumite și modele de captare a microfonului - descriu regiunea din care un microfon captează sunetul. Există mai multe tipuri de modele polare utilizate în microfoanele moderne, cele mai populare fiind cele direcționale.

Tipuri de modele polare

Cele mai comune tipuri de modele polare sunt:

• Cardioid (direcțional) - O regiune în formă de inimă în fața microfonului.
• Figura opt (bidirecțională) - O regiune în fața și în spatele microfonului în formă de opt, rezultând o regiune de captare bidirecțională.
• Omnidirecțional - O regiune sferică în jurul microfonului.

Rețineți că modelul polar al unui microfon este mai mult decât poziționarea acestuia în raport cu o sursă de sunet - așa cum spune Paul White, un veteran al industriei audio:

Alegeți modelul polar optim pentru această sarcină și sunteți la jumătatea drumului spre o înregistrare excelentă.

Modele polare direcționale

În timp ce modelul polar cardioid este cel mai comun tip de model direcțional (poziționat spate în spate în cazul unui model bidirecțional), există și alte variante utilizate:

• Super-cardioid - Acesta este un model polar direcțional popular care captează o cantitate mică de sunet din spatele microfonului, în plus față de o regiune în formă de inimă în fața acestuia, și are o regiune mai îngustă de focalizare frontală decât cardioidul.
• Hyper-cardioid - Este similar cu super-cardioidul, dar are o regiune de focalizare frontală și mai îngustă, rezultând un microfon foarte (adică "hiper") direcțional.
• Sub-cardioid - Din nou, acest model este similar cu super-cardioidul, dar cu o regiune mai largă de focalizare frontală, adică o direcționalitate care se află undeva între un model cardioid și unul omnidirecțional.

Atât modelul super-cardioid, cât și cel hiper-cardioid oferă o regiune mai îngustă de focalizare frontală decât cel cardioid și, ca atare, sunt utile în situațiile în care doriți mai puțin zgomot ambiental și o direcționalitate puternică, deși cu o anumită preluare din spate. Cu toate acestea, necesită o poziționare atentă - dacă un cântăreț sau un difuzor s-ar deplasa în afara axei în timpul unei înregistrări, calitatea sunetului ar putea fi afectată.

Varianta subcardioidă este mai puțin focalizată decât variantele super și hiper, este mai potrivită pentru o sursă de sunet largă și oferă un sunet mai natural și mai deschis. Cu toate acestea, este mai susceptibilă la feedback, având în vedere natura mai deschisă a acestui model de captare.

Cum funcționează microfoanele direcționale

Direcționalitatea unui microfon este determinată de designul capsulei sale, adică de partea care conține mecanismul sensibil la sunet, care constă, de obicei, într-o diafragmă care vibrează ca răspuns la undele sonore.

Proiectarea capsulei microfonului

Există două tipuri principale de proiectare a capsulelor:

1. Capsule de presiune - Doar o singură parte a capsulei este deschisă la aer, ceea ce înseamnă că diafragma va răspunde la undele de presiune sonoră care vin din orice direcție (deoarece aerul are proprietatea de a exercita presiune în mod egal în toate direcțiile).
2. Capsule cu gradient de presiune - Ambele părți ale capsulei sunt deschise la aer, astfel încât undele de presiune sonoră care intră dintr-o parte vor ieși prin cealaltă parte cu o mică diferență (adică un gradient) de presiune a aerului.

Capsulele de presiune sunt utilizate la microfoanele omni, deoarece acestea răspund la sunetul care vine din toate direcțiile.

Capsulele cu gradient de presiune sunt utilizate în microfoanele direcționale, deoarece mărimea gradientului variază în funcție de unghiul sursei sonore, ceea ce face ca aceste microfoane să fie sensibile la direcționalitate.

Avantajele microfoanelor unidirecționale

Unul dintre principalele avantaje ale unui microfon direcțional este zona de captare concentrată, ceea ce înseamnă că nu va capta sunete nedorite sau zgomot de fond.

Acest lucru este util în situațiile în care sunetul provine dintr-o regiune îngustă în raport cu microfonul, cum ar fi în timpul unui discurs sau al unei prelegeri, sau dacă există o trupă direct în fața microfonului.

Alte avantaje ale microfoanelor unidirecționale includ:

• Câștig ridicat în raport cu feedback-ul în comparație cu microfoanele omni, deoarece există o sensibilitate mai mare la sunetul direct dintr-o regiune îngustă din spațiu.
• Sensibilitate scăzută la zgomotul de fond sau la sunetele ambientale nedorite.
• O mai bună separare a canalelor în timpul înregistrărilor, având în vedere un raport mai bun cu care microfonul captează sunetele directe în raport cu cele indirecte, în comparație cu microfoanele omni.

Consecințe ale microfoanelor unidirecționale

Un dezavantaj major al unui microfon direcțional este efectul de proximitate, adică impactul asupra răspunsului său de frecvență pe măsură ce se apropie de o sursă de sunet. Acest lucru are ca rezultat un răspuns excesiv la bas atunci când se află aproape de sursă.

Un cântăreț, de exemplu, ar putea observa un răspuns mai ridicat al basului pe măsură ce se apropie de un microfon direcțional datorită efectului de proximitate. Acest lucru poate fi de dorit în anumite situații, dacă basul suplimentar adaugă un ton profund, pământesc, vocii cântărețului, de exemplu, dar nu este de dorit atunci când este necesar un echilibru tonal consistent.

Alte dezavantaje ale microfoanelor direcționale includ:

• Oarecum lipsit în regiunea de bas a răspunsului de frecvență în raport cu majoritatea microfoanelor omni.
• Nu captează ambianța sau alte sunete care să redea o imagine a mediului în care este utilizat microfonul.
• Mai sensibil la zgomotul produs de vânt atunci când este utilizat în exterior, având în vedere designul capsulei (adică deschisă la ambele capete, permițând trecerea aerului).

Cum se utilizează un microfon direcțional

Modul în care este fabricat un microfon direcțional, adică pentru a genera modelul său polar direcțional, are ca rezultat anumite caracteristici de care merită să fiți conștienți atunci când folosiți unul. Să analizăm două dintre cele mai importante dintre acestea.

Răspuns în frecvență

Microfoanele omnidirecționale sunt cunoscute pentru sensibilitatea lor consistentă pe o gamă largă de frecvențe, dar în cazul unui microfon direcțional, mecanismul de gradient de presiune înseamnă că are sensibilități diferite la frecvențe joase față de cele înalte. În special, este aproape insensibil la frecvențe joase.

Pentru a combate acest lucru, producătorii fac ca diafragma unui microfon direcțional să fie mult mai sensibilă la frecvențele joase. Cu toate acestea, deși acest lucru ajută la combaterea tendințelor mecanismului de gradient de presiune, are ca rezultat sensibilitatea la sunetele nedorite de frecvență joasă care provin din vibrații, zgomotul de manipulare, vânt și pocnituri.

Efectul de proximitate

O proprietate a undelor sonore este aceea că energia lor la frecvențe joase se disipează mult mai rapid decât la frecvențe înalte, iar acest lucru variază în funcție de apropierea de sursă. Aceasta este cauza efectului de proximitate.

Având în vedere acest efect, producătorii proiectează caracteristicile de frecvență ale unui microfon direcțional ținând cont de o anumită proximitate. În timpul utilizării, dacă distanța față de sursă diferă de cea pentru care a fost proiectat, răspunsul tonal al microfonului poate suna prea "boomy" sau "subțire".

Tehnici de bune practici

Ținând cont de aceste caracteristici, iată câteva tehnici de bune practici pe care trebuie să le adoptați atunci când utilizați un microfon direcțional:

• Folosiți un suport bun pentru șocuri pentru a minimiza susceptibilitatea la perturbații de joasă frecvență, cum ar fi vibrațiile.
• Utilizați un cablu ușor și flexibil pentru a minimiza și mai mult vibrațiile (deoarece cablurile rigide și mai grele propagă mai ușor vibrațiile).
• Folosiți un parbriz pentru a reduce zgomotul produs de vânt (în cazul în care vă aflați în aer liber) sau plostile.
• Poziționați microfoanele spre sursa de sunet cât mai eficient posibil în timpul utilizării.
• Luați în considerare ce model polar direcțional se potrivește cel mai bine nevoilor dumneavoastră, de exemplu, cardioid, super, hiper sau chiar bidirecțional.

Încă nu sunteți sigur ce microfon să alegeți? Am pregătit un ghid cuprinzător în care comparăm în detaliu microfoanele unidirecționale vs omnidirecționale!

Concluzie

În această postare, am analizat microfoanele unidirecționale, adică cele care au un model polar direcțional. În comparație cu un model polar non-direcțional (omnidirecțional), aceste microfoane prezintă:

• Direcționalitate focalizată și o mai bună separare a canalelor
• Un câștig ridicat pentru sursa de sunet în raport cu feedback-ul sau zgomotul ambiental
• Mai multă sensibilitate la frecvențe joase

Având în vedere caracteristicile lor, data viitoare când alegeți un microfon pentru o situație în care direcționalitatea este importantă, de exemplu, atunci când un model de captare omnidirecțional ar produce prea mult zgomot ambiental, un microfon direcțional poate fi exact cel de care aveți nevoie.